Trachemys Adoption - Romanian Coalition

Ajutand testoasele exotice, salvam testoasa nativa emys

Blog

view:  full / summary

Vreti un Emys orbicularis?

Posted by trachemysadoption on November 3, 2010 at 12:52 PM Comments comments (63)

 

in formatul original pe www.testoase.com


"... sunt multi interesati de testoasa de apa europeana si chiar unii o considera un animal de companie reusit si astfel o tin in captivitate. si astfel multi o sa uite si la acest subiect...


 

anul acesta am reusit sa ajungem cu grupul meu (www.milvus.ro) in mai multe locatii din Transilvania, dar si Oltenia, Banat si Moldova. am incercat sa cartografiem noi zone pentru a fi propuse ca zone protejate in reteaua Natura 2000 al UE. pentru acest aspect a trebuit sa identificam unele tipuri de habitate sau specii de animale a caror prezenta poate facilita propunerea a noi rezervatii naturale. una din speciile protejate cu acest drept este chiar testoasa de apa europeana. am ales sa cartografiem mai ales pe langa rauri mai mari din tara si am ramas intristati cand nu am reusit sa identificam mai multe subpopulatii de testoase. testoasele apareau doar in braturi moarte cu apa mica si cu vegetatie deasa si foarte rar in lacuri de agrement si in lacuri de acumulare. conform rezultatelor unor studii s-a dovedit ca o populatie de testoase ar trebui sa aiba 50 de exemplare de adulti pentru a supravietui pe scurta durata (pana in 10 ani). insa noi am gasit doar in cateva locatii testoase a caror numar arata ca ar fi peste 50 de exemplare. restul populatilor erau doar franjuri de populatie cu cateva exemplare. ele ori au ramas ultimele ori au fost aduse de oameni, nu se stie, dar cert este ca e o situatie dezastruoasa. am ajuns si in delta. da, delta are o populatie extraordinara, dar am vazut ca chiar si acolo specia este stricta cu habitatul ales si astfel nici delta nu este raiul pe pamant al testoaselor, doar unele parti.


 

de ce scriu toate acestea? multi doresc sa detina testoasa de la noi. si multi o fac, insa dupa cate stiu eu toate testoasele detinute in Romania provin din natura. de multe ori ne gandim ca daca iau acasa o testoasa micuta nici nu se observa, ca ies destule din oua. insa intr-o populatie micuta, fragila fiecare exemplar conteaza. fiindca un exemplar ucis de pradatori salveaza alte exemplare. riscul de a fi pradat creste daca sunt mai putini. daca capturam un mascul sau o femela sigur scoatem din natura sute de testoase care ar putea provenii de la aceste exemplare! si astfel ajungem sa fim din iubitori de animale niste egoisti naivi. stiu ca sunt situatii cand numai stie nimeni de unde a ajuns testoasa la persoana cutarica care mi-a dat-o MIE... in astfel de cazuri se poate afla o populatie mai apropiata de zona cutare unde poate fi eliberata, dar trebuie sa vrei... [dar doar daca stii ca a fost capturata in regiune!!! pentru sfaturi, informatii in astfel de cazuri, contactati-ne cu curaj!]


 

si totusi multi o sa detina testoase si in continuare... sunt tari unde Emys-ul este reprodus pentru a fi vandut ca animal de companie cu hartie, totul legal. in acest caz nu este nici o problema. prin astfel de activitati se scot de sub stres populatiile din natura. dar unde este asa ceva in Romania? acest lucru este valabil si pentru celelalte testoase autohtone. exemplare de testoase terestre sunt aduse si din crescatorii din strainatate, in acest caz din pacate nu sunt certificate care atesta acest lucru si astfel iarasi se pot introduce in comert si exemplare din tara. si va spun eu, cand o sa creasca comertul legal de testoase sau alte reptile in tara cu variatiile lor de culori si forme, cine o sa mai vrea un Emys? ca doar asa a ajuns Trachemysul specie placuta de cumparatori si de vanzatori ca-i frumoasa si ca saraca rezista la multe, fiindca nu toate testoasele sunt la fel de rezistente, sa nu credeti...


 

si totusi multi o sa tina testoase indigene prinse de oriunde... si multi o sa le hraneasca cu altceva decat cea ce-i natural... si multi o sa se plictiseasca de ele si in loc sa le dea drumul, le da spre adoptie altora care se vor bucura de ele un timp, si astfel testoasele care de obicei au un instinct puternic de libertate, ajung sa stea separate unele de celalalte, singurele la iubitorii de animale... si care o sa le dea drumul, o sa gaseasca niste locuri neprielnice pentru testoase, si astfel testoasa o sa porneasca intr-un drum lung poate spre niste surate de ale ei, poate va fi norocoasa, poate nu, poate doar se va plimba singurica printre retelele de drumuri pana va ajunge sa fie lovita de vreo masina sau recapturata altundeva...

 


nu ma intelegeti gresit, am gradina plina de Trachemysi parasiti, am tinut si Emys adunati de iubitori. chiar anul acesta am luat 4 testoase (Trachemys, Graptemys) mici sa vad de cei asa de greu sa cresti un testos. mancare variata (de la comert), caldura, raze de soare, apa curata, doar atat ii trebuie unui testos ca Trachemys sa creasca frumos. si totusi sunt multe boli despre care citesti si pe acest forum. sunt si testoase bolnave dar sunt si proprietari prea buni la suflet sa vada ca ei de fapt chinuie testoasa...


 

va rog, ganditi-va inainte sa cumparati sau sa acceptati o testoasa! ganditi-va inainte sa capturati sau sa acceptati un Emys. exista legi care nu sunt luate in serios. la dracu' cu legile! fiti buni la suflet!"


"TESTOASA LUI HERMANN... ARE NEVOIE DE AJUTORUL TAU"

Posted by trachemysadoption on October 31, 2010 at 2:01 PM Comments comments (0)

 

http://www.portiledefier.ro/carapax


Acest site este dedicat testoasei lui Hermann (Testudo hermanni boettgeri), dar nu numai. Aici apar informatii si despre celalte specii native si chiar exotice. Materialul postat pe acest site corespunde 100% cu etica urmata de T.A.R.C. Urmati instructiunile de pe site (insertate mai jos) si veti invata un comportament demn de un iubitor de testoase!


Autorul site-ului (persoana de contact) este Laurentiu Rozylowicz: [email protected]



Testoasa lui Hermann are nevoie de ajutorul tau!


"Pagina web a fost realizata in cadrul proiectelor finantate de The Rufford Small Grant Foundation - 2004-2009.

 

Fotografiile si materialele din aceasta pagina web sunt ale autorului sau sunt oferite prin amabilitatea Universitatii din Bucuresti, Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact. Pentru detalii accesati sectiunea credit.

 

Universitatea din Bucuresti, Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact a infiintat la Eselnita, judetul Mehedinti (6 km vest de Orsova, spre Moldova Noua), in Parcul Natural Portile de Fier Centrul de Crestere in Captivitate a Testoasei lui Hermann."



linkuri spre paginile site-ului:


Despre testoase


Ce specii sunt in Romania


Cum determinam specia


Cum traiesc


Ce mananca


Testoasele in pericol



Noi si testoasele


"Exemplul personal este cea mai eficienta actiune de conservare. Ce puteti face practic pentru testoase?


NU ABANDONATI TESTOASELE!. Daca sunteti in posesia unei astfel de testoase, daca o observati intr-o zona din afara arealului, va rugam sa nu o abandonati. Sunati-ne si vom raspunde prompt pentru a prelua testoasa. Ea nu poate supravietui decat in arealul Defileului Dunarii si imprejurimi!


Nu cumparati testoase de uscat de la comercianti sau din magazinele de animale de companie! Comercializarea lor nu este permisa. Micile testoase vor deveni rapid animale mari, care au paraziti ce pot fi periculosi pentru om. Testoasele nu pot fi invatate sa iasa afara precum cainii, astfel ca, in cazul in care le tineti in apartament va va fi imposibil sa asigurati curatenia. Mirosul lasat de testoasele mature este greu suportabil de oameni. Daca animalul pe care l-ati achizitionat nu are acte legale, puteti fi pasibil de amenda pentru detinere ilegala de specii protejate (amenzi de circa 20 000 000 lei vechi sau dosar penal).


Nu luati testoase din natura! Pe langa faptul ca veti renunta curand la testoasa, abandonad-o, populatia din care provine va avea de suferit.


Nu incercati sa consumati testoase! Chiar daca exista state in care consumul de carne de testoasa se practica, consumul testoasei lui Hermann este periculos. Parazitii interni, indispensabil digestiei testoasei, nu pot fi distrusi prin fierbere. De asemenea metabolismul Dvs. nu este adapatat consumului acestei specii.


Nu omorati testoasele care va patrund in gradina! Pe langa faptul ca este ilegal si imoral, testoasa poate fi usor indepartata si dusa intr-o pajiste unde s-au mai observat testoase. Oricum acestea nu produc pagube mari si vor pleca singure.


Nu fertilizati pajistile in exces! Atentie fertilizarea pajistilor si fanetelor este periculoasa si pentru animalele Dvs. In cazul in care este absolut necesar, alegeti cu grija fertilizatorul. Daca este nociv pentru testoase va fi nociv si pentru animalele Dvs. De asemenea va puneti in pericol si propria sanatate.


Nu utilizati ierbicide, insecticide sau fungicide foarte toxice. Veti distruge speciile valoroase, sanatatea animalelor Dvs. Experienta arata ca daunatorii vor rezista. Excesul de astfel de substante nu asigura reusita.


Nu folositi utiliaje mecanizate mari pentru cositul fanetelor. Veti termina mai repede, insa veti distruge multe specii de plante valoroase. Fanetele cosite manual au mai multe plante decat cele cosite mecanic. In plus, testoasele, cu un rol important in polenizare, vor supravietui.


Daca sunteti profesori sau invatatori, introduceti lectii despre plantele si animalele protejate din zona. Este cea mai eficienta cale de a educa tinerii in sprijinul conservarii biodiversitatii. Nu uitati ca lectiile in natura, exemplificarile practice vor fixa mai bine cunostiintele. Mergeti in pajiste cu testoase si aratati elevilor cum arata testoasa si exemplificati modul lor de viata.


Semnalati autoritatilor incalarile legii! Persoane care aduna testoase sau oua, care ucid testoase, persoane care fac comert cu ele. De asemenea puteti semnala autoritatilor magazinele sau locurile in care se vand aceste specii."



Ce fac cu o testoasa?

 

"In cazul in care observati o testoasa de uscat in afara arealului ei (pentru testoasa lui Hermann - Parcul Natural Portile de Fier sau in sudul judetului Mehedinti pana la Stehaia in est, pentru testoasa dobrogeana - Dobrogea) sau detineti o astfel de testoasa de care nu va mai puteti ocupa, VA RUGAM sa urmati urmatorii pasi:


1. DETERMINATI SPECIA. Urmariti toate indiciile pe care vi le punem la dispozitie in aceasta pagina web (apasati aici) si incercati sa aflati ce specie este animalul pe care l-ati observat sau pe care il detineti. Daca aveti dubii va rugam sa ne contactati pe emailul din subsolul acestei pagini. Va vom ajuta cat putem de repede.


2. ASIGURATI TESTOASEI CONDITII DE SUPRAVIETUIRE. Dupa ce ati aflat ce specie este animalul Dvs, asiguratii conditii de supravietuire. Principala urgenta NU este hrana ci echilibrul termic si hidric. Daca este frig afara asigurati o temperatura convenabila, de circa 18-20 oC (apasati aici pentru scara termobiologica a testoasei lui Hermann). Daca este prea cald atunci asigurati testoasei un spatiu cu umbra cu o temperatura convenabila. Testoasele nu isi regleaza singure temperatura, astfel ca tinuta la temperaturi mari moare. Inghetul este de asemenea fatal. La o temperatura mica, de sub 10oC va refuza sa manace sau sa bea. Temperaturile foarte ridicate (care apar cand este tinuta in soare) sau inghetul sunt factori care vor ucide testoasa. Hidratarea este de asemenea vitala, daca testoasa refuza sa bea, atunci hidratati-o fortat cu o seringa de marime medie (10-20 ml). Hrana preferata este vegetala: salata, fructe taiate, frunze de papadie, frunze de Opuntia etc. Aceste indicatii sunt doar pentru acordarea primului ajutor. Ingrijirea testoasei pe termen lung este mult mai complexa.


3. CONTACTATI CENTRUL DE CRESTERE SAU AUTORITATILE. O testoasa nu este precum un caine sau o pisica. Nu va va oferi satisfactii deosebite. Observarea ei in natura este o experienta mult mai frumoasa. Daca totusi aveti o testoasa, cumparata, daruita, gasita vom fi bucurosi sa va ajutam sa o reintroduceti in natura. Contactati-ne pe email sau direct pe telefon (0745177968 permanent; 0213103872 intre orele 9.00-17.00, de luni pana vineri). Vom prelua testoasa de oriunde din tara, dupa ce ne vom convinge ca este din specia Testudo hermanni. Testoasa va fi dusa la Centrul de Crestere in captivitate din Eselnita, jud. Mehedinti, unde dupa ingrijire si carantina, va fi eliberata in natura. Vom pastra discretia asupra identitatii Dvs., ne intereseaza in mod deosebit ca testoasa sa fie in siguranta. Este misiunea noastra."




ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007

Posted by trachemysadoption on October 30, 2010 at 3:33 PM Comments comments (1)

...privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei si faunei salbatice

 


ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 IN FORMAT PDF

 


EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 29 iunie 2007


Având în vedere necesitatea si urgenta compatibilizarii depline a legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protectiei naturii si tinând cont de faptul ca prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatice trebuie transpuse în legislatia nationala, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor derivate din balene sau din alte cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizarii capcanelor de picior si a importului de blanuri si produse obtinute din animale capturate prin utilizarea capcanelor de picior sau a altor tipuri de capcane care nu sunt conforme cu standardele internationale si a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica prin reglementarea comertului cu acestea, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie creat cadrul institutional si sanctiunile pentru încalcarea prevederilor continute în acestea. Având în vedere ca potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de pozitie complementar - capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protectia naturii" nu exista perioade de tranzitie, transpunerea si

implementarea prevederilor comunitare trebuind sa fie depline la data aderarii,

luând în considerare faptul ca statelor membre le sunt aplicate sanctiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementarii neconforme a prevederilor comunitare,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicata, Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.


CAP. I - Dispozitii generale


ART. 1

Scopul prezentei ordonante de urgenta îl constituie garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltare durabila.

ART. 2

Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza:

a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice pe teritoriul României;

b) mentinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna salbatica;

c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de protectie, pentru conservarea si utilizarea durabila a acestora;

d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora si fauna salbatica si alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protectie, conservare si utilizare durabila;

e) constituirea, organizarea si dezvoltarea retelei nationale de arii naturale protejate, precum si a regimului acesteia;

f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate si procedurile de instituire a regimului de protectie pentru alte arii naturale si bunuri ale patrimoniului natural;

g) masurile pentru protectia si conservarea speciilor de animale si plante salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si/sau rare, precum si cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic, stiintific, estetic, cultural-istoric si de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic,

geologic, antropologic si a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate si/sau în afara acestora;

h) responsabilitatile si atributiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta.


ART. 3

Nu fac obiectul reglementarii prezentei ordonante de urgenta:

a) parcurile si gradinile publice sau private de agrement, cu exceptia cazurilor în care acestea au elemente si bunuri cu valoare de patrimoniu natural;

b) rezervatiile semincere agricole si silvice cu scop productiv, rezervatiile de resurse genetice vegetale si animale terestre si acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale si animale în scopuri economice, rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale existente pe terenurile unor institutii publice sau private de cercetare si productie, precum si altele asemenea, organizate si gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu exceptia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;

c) gradinile botanice, parcurile dendrologice, gradinile zoologice, acvariile, terariile, cu exceptia cazurilor în care acestea detin specii de plante si animale salbatice aflate sub regim special de protectie si conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;

d) colectiile muzeistice, cu exceptia celor care detin piese a caror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritatile stiintifice competente;

e) zonele de protectie speciala - sanitara, hidrologica, hidrogeologica si altele asemenea - cu perimetre delimitate si gestionate ca zone de protectie speciala pentru diverse obiective, potrivit unor reglementari speciale, cu exceptia cazurilor în care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural;

f) administrarea ariilor naturale protejate de interes judetean sau local.


ART. 4

În sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1. conservare - ansamblul de masuri care se pun în aplicare pentru mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora salbatice, într-o stare favorabila, în sensul pct. 5 si 9;

2. habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturala sau seminaturala, ce sediferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;

3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care:

a) sunt în pericol de disparitie în arealul lor natural;

b) au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorita faptului ca în mod natural suprafata sa este redusa;

c) sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica.

Aceste tipuri de habitate sunt prevazute în anexa nr. 2;

4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale aflate în pericol de disparitie, pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2;

5. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce actioneaza asupra unui habitat natural si asupra speciilor caracteristice acestuia si care îi pot afecta pe termen lung distributia, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se considera favorabila atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera în cadrul acestui areal sunt stabile sau în crestere;

b) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

c) speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila, asa cum este definita la pct. 9;

6. habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici si biotici, în care traieste o specie în orice stadiu al ciclului biologic;

7. specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:

a) periclitate, cu exceptia celor al caror areal natural este situat la limita de distributie în areal si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctica;

b) vulnerabile, speciile a caror încadrare în categoria celor periclitate este probabila într-un viitor apropiat daca actiunea factorilor perturbatori persista;

c) rare, speciile ale caror populatii sunt reduse din punctul de vedere al distributiei sau/si numeric si care chiar daca nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile risca sa devina. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi;

d) endemice si care necesita o atentie speciala datorita caracteristicilor specifice ale habitatului lor si/sau a impactului potential pe care îl are exploatarea acestora asupra starii lor de conservare;

8. specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate speciala datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3;

9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce actioneaza asupra unei specii si care pot influenta pe termen lung distributia si abundenta populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerata favorabila daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii:

a) datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural;

b) arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca în viitorul previzibil;

c) exista un habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung;

10. sit/arie - zona definita geografic, exact delimitata;

11. sit de importanta comunitara - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale prevazute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevazute în anexa nr. 3 si care contribuie semnificativ la coerenta retelei "Natura 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice în

regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspândire, siturile de importanta comunitara trebuie sa corespunda zonelor din areal în care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii;

12. arie speciala de conservare - situl de importanta comunitara desemnat printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual în scopul aplicarii masurilor de conservare necesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este desemnat;

13. exemplar - orice planta sau animal în stare vie ori moarta sau orice parte ori derivat din acestea, precum si orice alte produse care contin parti sau derivate din acestea, asa cum sunt specificate în documentele care le însotesc, pe ambalaje, pe marci ori etichete sau în orice alte situatii;

14. mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, având calitatea de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia;

15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, ale caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare;

16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesita un regim special de protectie, conservare si utilizare durabila în beneficiul generatiilor prezente si viitoare;

17. peisaj - partea de teritoriu perceputa ca atare de catre populatie, al carei caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani;

18. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana în care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale;

19. conservare "în situ" - protectia si conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie;

20. coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice si în care se aplica unele masuri de protectie si conservare;

21. retea nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate de interes national;

22. retea ecologica a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreuna cu coridoarele ecologice;

23. retea ecologica "Natura 2000" - reteaua ecologica europeana de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeana si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice;

24. specii indigene - speciile de plante si animale salbatice care se regasesc în mod natural în România si nu ca urmare a introducerii accidentale sau fortate de catre om de-a lungul secolelor;

25. specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiaza de un statut legal de protectie;

26. specii alohtone - speciile introduse/raspândite, accidental sau intentionat, din alta regiune geografica, ca urmare directa ori indirecta a activitatii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumita regiune, cu o evolutie istorica cunoscuta într-o arie de raspândire naturala, alta decât zona de interes, care pot fi în competitie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar sa le înlocuiasca;

27. specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care si-au extins arealul de distributie sau au fost introduse accidental ori intentionat într-o arie si/sau s-au reprodus într-o asemenea masura si atât de agresiv încât influenteaza negativ/domina/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative si/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristica unui anumit tip de biotop;

28. zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite si delimitate prin planurile de management, în care se stabilesc masuri speciale de management;

29. activitati cu impact negativ semnificativ din vecinatatea ariilor naturale protejate - activitatile din afara limitei unei arii naturale protejate, care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor salbatice pentru care au fost desemnate; nu se aplica în cazul ariilor naturale protejate vizate de pct. 22;

30. comunitati locale - comunitatile umane situate în interiorul sau în vecinatatea ariei naturale protejate care detin proprietati ori desfasoara diverse activitati pe teritoriul sau în vecinatatea ariei naturale protejate;

31. activitati traditionale - activitatile de utilizare durabila a resurselor naturale si specifice zonei respective.

(...)


CAP. III - Conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice de flora si fauna


 

ART. 31

(1) Protectia si conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice de interes comunitar, cu exceptia pasarilor, existente pe teritoriul României si prevazute în anexele nr. 2 si 3, se fac prin declararea de situri de importanta comunitara si arii speciale de conservare, selectate si desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 si cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (4).

(2) Protectia si conservarea speciilor salbatice de pasari, existente pe teritoriul României si prevazute în anexa nr. 3, precum si a celor migratoare se fac prin declararea de arii de protectie speciala avifaunistica, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).

(3) Protectia si conservarea habitatelor naturale terestre, acvatice si/sau subterane de interes national, precum si a speciilor protejate de plante si animale salbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes national.


 

ART. 32

(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste sistemul de monitorizare a starii de conservare a habitatelor naturale si speciilor de flora si fauna salbatica de interes comunitar.

(2) Pe baza rezultatelor evaluarilor starii de conservare a habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de interes comunitar, se poate propune modificarea listei nationale a siturilor "Natura 2000".


 

ART. 33

(1) Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute în anexele nr. 4 A si 4 B, precum si speciile incluse în lista rosie nationala si care traiesc atât în ariile naturale protejate, cat si în afara lor, sunt interzise:

a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

b) perturbarea intentionata în cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;

c) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;

d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;

e) recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natura, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

 


ANEXA 3

SPECII

de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale

de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica


Interpretare

1. Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea retelei "NATURA 2000".

2. Speciile prezentate în anexa sunt indicate:

a) prin numele speciei ori subspeciei; sau

b) prin toate speciile care apartin unui taxon mai mare sau unei parti din acel taxon.

3. Simboluri

Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o specie prioritara.


a) ANIMALE VERTEBRATE

REPTILE

CHELONIA (TESTUDINES)

Testudinidae

Testudo hermanni Testoasa de uscat banateana (i.e. Testudo hermanni boettgerii)

Testudo graeca Testoasa de uscat dobrogeana (i.e. Testudo graeca ibera)

Emydidae

Emys orbicularis Broasca testoasa de apa (n.a. Testoasa de apa europeana)

OPHIDIA (SERPENTES)

Colubridae

Elaphe quatuorlineata (inclusiv subspecia sauromates) Balaur mare (n.a. Balaur)

Viperidae

Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi si/sau forme intermediare) Vipera de stepa (n.a. Se refera doar la Vipera ursinii moldavica)

* Vipera ursinii rakosiensis Vipera de faneata

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) Triton cu creasta

Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) Triton cu creasta dobrogean

Triturus montandoni Triton carpatic

Triturus vulgaris ampelensis Tritonul comun transilvanean

ANURA

Discoglossidae

Bombina bombina Buhai de balta cu burta rosie (n.a. Izvoras...)

Bombina variegata Buhai de balta cu burta galbena (n.a. Izvoras...)

Pelobatidae

Pelobates fuscus Broasca de pamânt, Broasca gheboasa


ANEXA 4 A

Specii de interes comunitar

Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta


Speciile care figureaza în aceasta anexa sunt indicate:

a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau

b) prin ansamblul speciilor care apartin unui taxon superior sau unei parti din acel taxon.


a) ANIMALE VERTEBRATE

REPTILE

CHELONIA (TESTUDINES)

Testudinidae

Testudo hermanni Testoasa de uscat banateana (i.e. Testudo hermanni boettgerii)

Testudo graeca Testoasa de uscat (i.e. Testudo graeca ibera)

Emydidae

Emys orbicularis Broasca Testoasa de apa (n.a. Testoasa de apa europeana)

SAURIA

Lacertidae

Lacerta agilis Soparla cenusie (i.e. Lacerta agilis agilis si L. a. chersonensis) (n.a. Soparla de camp)

Lacerta trilineata Guster vargat (i.e. Lacerta trilineata dobrogica)

Lacerta vivipara panonica Soparla de munte (existenta subspeciei in tara este nedocumentata)

Lacerta viridis Guster (i.e. Lacerta viridis viridis si L. v. meridionalis)

Podarcis muralis Soparla de zid

Podarcis taurica Soparla de stepa (i.e. Podarcis tauricus) (n.a. Soparla de nisip)

Scincidae

Ablepharus kitaibelli Soparla mica (i.e. Ablepharus kitaibelii stepaneki) (n.a. Soparlita de frunzar)

OPHIDIA

Colubridae

Coluber caspius Sarpe rau (i.e. Dolichophis caspius)

Coronella austriaca Sarpe de alun

Elaphe longissima Sarpele lui Esculap

Elaphe quatuorlineata Balaur mare (n.a. Balaur)

Natrix tessellata Sarpe de apa

Viperidae

Vipera ammodytes Vipera cu corn (i.e. Vipera ammodytes ammodytes si V. a. montandoni)

Vipera ursinii Vipera de stepa

Boidae

Eryx jaculus Sarpe de stepa, Boa de nisip

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Triturus cristatus Triton cu creasta

Triturus montandoni Triton carpatic

Triturus vulgaris ampelensis Triton comun transilvanean

ANURA

Discoglossidae

Bombina bombina Buhai de balta cu burta rosie (n.a. Izvoras...)

Bombina variegata Buhai de balta cu burta galbena (n.a. Izvoras...)

Hylidae

Hyla arborea Brotacel, Buratec, Racanel

Ranidae

Rana arvalis Broasca de mlastina, Broasca cafenie

Rana dalmatina Broasca de padure (n.a. Broasca rosie de padure)

Pelobatidae

Pelobates fuscus Broasca de pamânt, Broasca gheboasa

Pelobates syriacus Broasca de pamânt dobrogeana (i.e. Pelobates syriacus balcanicus)

Bufonidae

Bufo viridis Broasca raioasa verde


ANEXA 4 B

SPECII DE INTERES NATIONAL

Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta


Speciile care figureaza în aceasta anexa sunt indicate:

a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau

b) prin ansamblul speciilor care apartin unui taxon superior sau unei parti din acel taxon.


a) ANIMALE VERTEBRATE

REPTILE

SAURIA

Lacertidae

Lacerta praticola Soparla de lunca (i.e. Lacerta praticola pontica) (n.a. Soparla de padure)

Eremias arguta Soparlita/soparla de nisip

Anguidae

Anguis fragilis Naparca, Sarpele de sticla (i.e. Anguis (fragilis) colchica)

OPHIDIA

Colubridae

Coluber caspius Sarpele de stepa, Sarpele rau (i.e. Dolichophius caspius)

Viperidae

Vipera berus Vipera comuna

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

Triturus alpestris alpestris Tritonul de munte

Triturus vulgaris vulgaris Tritonul comun

Salamandra salamandra Salamandra

ANURA

Bufonidae

Bufo bufo Broasca raioasa bruna

Ranidae

Rana temporaria Broasca rosie de munte

Rana lessonae Broasca verde de balta


ANEXA 5 A

SPECII DE INTERES COMUNITAR

Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management


Speciile care figureaza în aceasta anexa sunt indicate:

a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau

b) prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior ori unei parti din acel taxon.


a) ANIMALE VERTEBRATE

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

Rana esculenta Broasca verde de lac (i.e. Pelophylax ...)

Rana ridibunda Broasca verde mare de lac (i.e. Pelophylax ...)

Rana temporaria Broasca rosie de munte


Emys vs Trachemys

Posted by trachemysadoption on October 30, 2010 at 3:14 PM Comments comments (0)

Migrans, 2007, vol IX, nr. 1-2.


"Superprotejata (de ex. IUCN 2003) ţestoasă de apă europeană (Emys orbicularis) este o specie cu areal de răspândire largă în Europa, însă pe mare parte din această vastă zonă de răspândire statutul ei oscilează între vulnerabilă şi periclitată. Raritatea ori chiar dispariţia ei sunt cauzate de dispariţia, schimbarea, fragmentarea, desecarea şi/sau poluarea habitatelor umede, de colectării în scopuri teraristice, de deranjarea ciclului natural, de extincţia datorită numărului redus de exemplare, de distrugerea locurilor pentru depunerea pontei, local şi de pescuit, de introducerea speciilor neindigene de peşti, de circulaţie şi de vânătoare.

În România specia este periclitată (excepţie populaţiile din Delta Dunării), din unele zone chiar a dispărut. Comparativ cu ţările vestice avem puţine informaţii despre răspândirea şi situaţia actuală a speciei în mare parte a ţării. Situaţia vulnerabilă a speciei a devenit şi mai instabilă odată cu apariţia speciei nord-americane Trachemys scripta (mai ales cu subspecia elegans originară din bazinul râului Mississippi numită broasca ţestoasă cu tâmple roşii sau de Florida) ca obiect de marfă datorită înfloririi comerţului de animale de companie de după ’89. În mod interesant şi uşor de înţeles în SUA încă din 1975 comerţul cu Trachemys pe teritoriul statelor a fost interzis. În Europa comerţul cu această specie este dominată de Spania şi de Italia. Cea mai mare consumatoare (la propriu-zis şi la figurat) de Trachemys este însă Asia. În a doua jumătate a secolului 20 anual circa 5 milioane de exemplare au ajuns pe masa asiaticilor. În Europa este vândută doar ca animal de companie. Însă „iubitorii” de ţestoase cam după 3-4 ani de teraristică „înfocată” încearcă să scape de ţestoasele de care s-au plictisit, care nu vor să 8 | Iunie 2007 moară şi sunt în continuă creştere, dându-le drumul în natură. Din această cauză apariţia speciei în natură a fost semnalată deja din 14 ţări europene. În parte arealul original a lui Trachemys se află în climă temperată astfel ocuparea habitatelor din Europa este posibilă şi în afara ţărilor sudice. În prezent cunoaştem cazuri de eclozare reuşită doar în Italia, Spania şi Franţa. În Franţa este cunoscută eclozarea a celor două sexe în împrejurări naturale. Eclozarea celor două sexe la ţestoase este importantă şi datorită faptului că sexul embrionilor este termodependentă, la temperaturi mai mari apar femele, la mai mici masculi, astfel temperatura mediului face posibilă continuitatea populaţiei în această zonă. Femelele au depus 2-15 ouă şi fertilitatea medie a fost de 60%. Unde specia nu se poate reproduce, acolo longetivitatea ei aduce cu sine probleme, fiindcă în aceste locuri cu numărul crescând de ţestoase eliberate va ajunge la o densitate considerabilă. Trachemys în habitatele din arealul originar apare cu mai multe specii de ţestoase. Prezenţa speciei şi abundenţa relativă a celorlalte specii se află în relaţie negativă. Acest rezultat dovedeşte superioritatea competiţională a lui Trachemys.

În Europa Trachemys se află în competiţie cu Emys pentru hrană, locurile de depunere a pontelor şi de însorire. În această competiţie Trachemys este superior şi din cauza că ajunge mai devreme la maturitatea sexuală, are fecunditate mai crescută şi adulţii ajung la mărimi mai mari. Unde cele două specii trăiesc împreună, acolo Emys prezintă greutate corporală mai mică şi mortalitate crescută faţă de locurile unde trăieşte singur. Emys-ul apare în habitate nedaranjate cu 2-30 de exemplare pe hectar, pe când Trachemys poate prezenta şi o abundenţă de 100 exemplare/hectar. 

Ţestoasa de apă europeană apare pe lista speciilor Natura 2000. Pe alocuri este protejată ca specie umbrelă, astfel protejând şi habitatul şi speciile din habitatul respectiv. În prezent cel mai mare nivel în educaţia ecologică despre specie este atins de centrul de protecţie austriac care se ocupă exclusiv cu prezentarea şi protecţia speciei. În Europa unde a apărut şi Trachemys, în protecţia lui Emys pe lângă alte activităţi apare şi activitatea de capturare a exemplarelor de Trachemys eliberate. Conform datelor recente în România s-au sesizat exemplare de Trachemys în habitate naturale sau seminaturale în judeţele Bihor, Covasna, Mureş, Tulcea şi Constanţa. Specia apare în lacuri de agrement şi în Bucureşti. După estimările profesorului Dr. Ghira Ioan (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) 1 Trachemys revine la 1000-2000 locuitori în mediul urban, deci ar exista un trafic de 5.000-10.000 de exemplare pe an. Dacă presupunem că numai 10% ajung la maturitate, putem

deduce ca în fiecare an 500-1000 de exemplare ajung în mediu natural.

Plasticitatea lui Trachemys este dovedită şi de experienţele mele cu această specie. Din 2003 ţin în captivitate 6 exemplare, care au ajuns la Vivariul din Cluj din motivele obişnuite în astfel de cazuri. Cele mai mari femele au între 1,5-1,7 kg. În afară de perioada rece, când hibernează chiar şi 5 luni la temperaturi de 2-5°C, ţestoasele au rezervat un habitat seminatural în aer liber (Rupea, judeţul Braşov). Grupul cu un singur mascul se reproduce anual, astfel femelele depun ouă. O femelă chiar a depus de două ponte într-un singur an, unul la mijlocul verii şi unul la începutul toamnei. Ouăle depuse ajung la 10-14 la număr. Însă nu am date despre fecunditatea ouălor. Specia este activă şi în apă de 4-5°C. Masculul îşi executa dansul nupţial în faţa femelelor chiar şi în octombrie.

Problema cu cei care cumpără Trachemys este că nici nu ştiu ce cumpără. Dacă ar fi întotdeauna cineva lângă cumpărător care ar completa cu nişte informaţii reale informaţiile linguşitoare pe care le dă vânzătorul, poate ar fi alta sfârşitul tranzacţiei. De exemplu este important de ştiut că i. drăguţa ţestoasă ajunge la 25-30 cm lungime (carapacea) şi 1,5-2 kg greutate în numai câţiva ani şi atunci va avea nevoie de un loc destul de mare, ii. că are o poftă nemaipomenită şi o nevoie la fel de mare de a murdării apa, ce va duce la schimbarea unei mari mase de apă de 2-3 ori săptămânal, şi iii. că va trăi cu noi cam 50-75 de ani. Vânzătorul câteodată uită şi despre lucruri ca ţestoasa are nevoie şi de razele soarelui şi că nu este doar acvatică, sau că mâncarea necorespunzătoare cauzează o dezvoltare monstruoasă. Însă în

cazul că cineva tot ar mai vrea să ţină o ţestoasă, ce după părerea mea este un lucru extraordinar şi plăcut, luaţi legătura cu organizaţiile unde ajung şi ţestoase cu tâmple roşii, de unde le puteţi adopta gratis şi veţi primi şi sfaturi în legătura cu ţinerea corectă a speciei.

Grupul de Lucru pentru Protecţia Amfibienilor şi Reptilelor are ca plan organizarea unei reţele ([email protected]) cu oamenii care doresc să adopte ţestoase şi organizaţiile care primesc şi donează ţestoase pentru adopţie.

În legătură cu Emys GLPAR va încerca, 1. localizarea, evaluarea continuare din pag. 8 situaţiei actuale şi protejarea cât de cât posibilă a habitatelor populaţiilor, mai ales din Transilvania, 2. monitorizarea acestor populaţii (cu ajutorul voluntarilor), 3. obţinerea şi eliberarea exemplarelor ţinute în captivitate sau deţinute în scopuri comerciale, iar în legătură cu Trachemys 4. capturarea exemplarelor aflate deja în mediu natural, 5. în zonele unde capturarea este greoaie sau chiar imposibilă, se va urmări monitorizarea locului până la găsirea modalităţii de a rezolva problema, 6. localizarea a noi locuri cu Trachemys în natură, 7. informarea potenţialilor cumpărători de statutul de problemă ecologică a speciei (e.g. broşuri), şi 8. înlesnirea adoptării exemplarelor capturate sau date spre adopţie. Vom încerca introducerea a celor două specii şi în activitatea de educaţie ecologică a grupului. Vom încerca realizarea acestor puncte în cadrul unor proiecte pilot. Suntem deschişi oricărei colaborări şi aşteptăm pe oricine care doreşte să participe la activităţile noastre. Apreciem orice informaţie ori sfat în legătură cu propusa activitatea de mai sus.

Contactaţi-ne!"




Rss_feed

Recent Videos

2081 views - 0 comments
2082 views - 0 comments
2115 views - 0 comments
1868 views - 0 comments